duminică, 24 ianuarie 2021

Popcorn



 Uneori mi-aș dori să stăpânesc atât de bine "arta" străveche a meditației, încât să mă pot dedubla. Să fiu eu protagonistul filmului în care joc și tot eu în fața unui ecran enorm, în care să mă privesc și să mă judec cu aceeași nonșalanță cu care judec personajele altora. 

marți, 22 septembrie 2020

Hemoragii verbale

 ''Bă, tu cine naiba mai ești? Te uiți la mine de parcă aștepți ca în reflexia ochilor ăstora seci și lipsiți de vitalitate să găsești răspunsuri pe care te temi să le cauți la sursă. E greu să faci un rapel până în sine și să începi să strângi probe. Normal, îți e frică de întuneric. Iar în sinea ta e atât de mult întuneric și atât de multă gheață și un crivăț care crapă carnea pe tine. Puteai înghiți orice anotimp, orice loc, orice poate fi definit sau chiar poate trece de ce mărginesc constantele spațiu-timp. Dar tu ai ales să înghiți calotele polare. În timpul iernii, a nopții polare. Ai înghițit tundrele friguroase și aride. Iar dacă cineva încerca să planteze un pom, aveai grijă să înghețe semințele. Dacă se montau felinare, aveai grijă să le fure crivățul firava pâlpâire. Nu voiai ca cineva să ajungă să debarce acolo și să îți planteze ciulini și alte plante otrăvitoare. Așa că ai ucis orice șansă să mai fie vegetație acolo. Și acum...ce faci? 

joi, 23 iulie 2020

Omagiu

 Deja au trecut 7 ani. Pot spune un fel de "7 ani de acasă", doar că educația pe care a trebuit să mi-o însușesc între timp a fost că de 7 ani nu mai am cui să mă adresez cu "tataie". 
 

joi, 16 iulie 2020

Biscuiți de ceară

 
"Wow, scrii frumos! Îți alegi bine cuvintele, ai un fel anume de a te exprima în scris". Aud asta încă din școala generală. Mi s-a spus asta atât de des, încât începusem să cred și eu asta. Ușor-ușor, a devenit refugiu, apoi stil de viață. Sursă de a nu irosi banii la psihologi. Și totuși, de ce și pentru ce?