duminică, 20 iunie 2021

Am aproximativ murit


 Titlu fatalist pe model clickbait ca să dea o stare proastă celor slabi de îngeri și să îi facă pe ceilați să se întrebe ce tâmpenii mai debitez acum. 

 Sunt atât cât îmi permite inteligența emoțională de viu. Adică nu prea tare, totuși, dacă ăsta e criteriul. Și totuși, vena de pe încheietura mâinii drepte, care se zbate ca un tun de bas în mașina unui cocalar pus pe ieșeală, arată că sunt atât de viu cât îmi permite tangoul ăsta perfect între inimă și plămâni. Și aici, răspunsul e clar, sunt extrem de viu. 

marți, 16 februarie 2021

Copilul preferat a lui Dumnezeu


"Întinde-mi brațul Tău, indică-mi un punct/ Sau întinde lanțul tău, să nu mă duc prea mult". Asta spunea Cedry2k în piesa lui Connect-R de acum câteva luni. Acum simt versul ăsta mai bine ca oricând! Nu, nu voi discuta despre religie. Religia e o dogmă, până la urmă, la care unii pot adera, iar alții nu. Eu voi vorbi despre alegeri. Despre morală și credințe personale, prin prisma unor evenimente recente din viața mea. Da, evident, viziune subiectivă și personală. Nu sunt deloc o persoană religioasă, nu mă simt ca aparținând niciunei religii, însă îmi permit să afirm fără urmă de modestie că acum mă simt Copilul preferat a lui Dumnezeu.

duminică, 24 ianuarie 2021

Popcorn



 Uneori mi-aș dori să stăpânesc atât de bine "arta" străveche a meditației, încât să mă pot dedubla. Să fiu eu protagonistul filmului în care joc și tot eu în fața unui ecran enorm, în care să mă privesc și să mă judec cu aceeași nonșalanță cu care judec personajele altora. 

marți, 22 septembrie 2020

Hemoragii verbale

 ''Bă, tu cine naiba mai ești? Te uiți la mine de parcă aștepți ca în reflexia ochilor ăstora seci și lipsiți de vitalitate să găsești răspunsuri pe care te temi să le cauți la sursă. E greu să faci un rapel până în sine și să începi să strângi probe. Normal, îți e frică de întuneric. Iar în sinea ta e atât de mult întuneric și atât de multă gheață și un crivăț care crapă carnea pe tine. Puteai înghiți orice anotimp, orice loc, orice poate fi definit sau chiar poate trece de ce mărginesc constantele spațiu-timp. Dar tu ai ales să înghiți calotele polare. În timpul iernii, a nopții polare. Ai înghițit tundrele friguroase și aride. Iar dacă cineva încerca să planteze un pom, aveai grijă să înghețe semințele. Dacă se montau felinare, aveai grijă să le fure crivățul firava pâlpâire. Nu voiai ca cineva să ajungă să debarce acolo și să îți planteze ciulini și alte plante otrăvitoare. Așa că ai ucis orice șansă să mai fie vegetație acolo. Și acum...ce faci?