marți, 15 martie 2016

Reformare, nu deformare

Suntem în plină campanie electorală, neoficial, dar suntem, implicit și agitație, nebunie totală. Care mai de care mai populist și mai absurd în idei și în orientări. La vârsta pe care o am, am obligația morală de a veghea cu atenție asupra pătrățelului unde voi pune ștampila. Da, sunt sceptic în privința tuturor, ăsta e principiul de la care trebuie să pleci în clipa în care dorești să construiești ceva, să iei în calcul cam toate scenariile negative posibil (că pe toate e imposibil, neprevăzutul ne caracterizează universul). Singurul politician pe care îl voi susține cu adevărat până la capăt, va fi acela care va susține principiile toleranței, dar și principiul dreptății. Aș vrea un stat în care nu există religie sau orientare sexuală oficială, abuzurile asupra animalelor să fie pedepsite corespunzător, ideea de ''majoritar'' sau ''minoritar'' să existe la nivel de statistică, nu la nivel comparativ de normalitate-anormalitate, cu o educație centrată pe interesele individului, nu pe cerințele generaliste. 

Altfel spus, sunt de acord să existe biserici, sinagogi, moschei, temple budiste și orice altceva pe teritoriul țării, dar nu finanțate de stat, ci de fiecare comunitate care dorește să își construiască un templu conform filosofiilor în care se încred. Statul trebuie separat de ideea de religie. De asemenea, orice manifestare discriminatorie față de altă comunitate religioasă, să fie pedepsită prin lege. La fel și în cazul teiștilor-ateilor.

De asemenea, sunt de acord cu intrarea în legalitate a oricărui act de căsătorie sau act sexual între indivizi din aceeași specie, indiferent de sex, doar după îndeplinirea vârstei legale. Se consideră că indivizii aceleiași specii, aflați la vârsta la care se consideră că au discernământ, sunt siguri de nevoile și dorințele lor, așadar, se pot căsători, pot adopta, întemeia familii.

Susțin interzicerea vânătorii. Există modalități noi de procurare a hranei, uciderea unei specii pentru propriul divertisment este o barbarie, o crimă ce poate duce la un dezechilibru teribil în mediul înconjurător. De asemenea, uciderea sau maltratarea animalelor să fie sancționată prin pedepse mult mai aspre, echivalentul comportamentului violent/criminal asupra unui individ uman.

Vreau ca cei ce fac ilegalități economice să NU fie închiși, ci să fie obligați să repare paguba financiară prin sponsorizarea dezvoltării/îmbunătățirii sistemului (prin construcția/dotarea de școli, spitale, laboratoare de cercetare etc). Aceștia nu reprezintă un pericol social, deci izolarea lor nu este necesară, ba chiar deficitară bugetului de stat.

Iar în cazul deținuților (cei ce ajung în această ipostază, doar indivizi ce au făptuit infracțiuni cu violență), desființarea ideii de pedeapsă prin îngrădirea libertăților și întreținerea lor în închisoare, care face găuri în bugetul de stat și extinderea ei la obligativitatea acestora de a-și câștiga existența, condițiile de întreținere din închisoare fiind plătite de munca lor, nu de la stat (pe modelul calificării într-o meserie, urcarea lor în dubițe dimineața, deplasarea spre locul de muncă, totul sub escortă). Altfel spus, o izolare socială cu obligația de a câștiga banii alocați întreținerii lor în acel spațiu izolator.

Susțin legalizarea prostituției. Este un fenomen deja existent, dar riscul de îmbolnăvire este ridicat mai mare acum, iar evaziunea fiscală în creștere. Le fel și numărul violurilor sau a bolilor psihice apărute din frustrări sexuale. Prin intrarea în legalitate a prostituției, se oferă un cadru sigur prin care frustrările și tensiunea sexuală poate scădea fără riscul căpătării unei boli și prin contribuții la bugetul de stat.

Susțin legalizarea sinuciderii pentru persoanele cu boli grave. În cazul persoanelor cu boli grave, nevindecabile, sinuciderea poate fi o variantă demnă de luat în calcul. În cazul în care aceștia doresc să se sustragă de la durerile bolii de care nu vor scăpa, este firesc poată face acest lucru într-un cadru legal și non violent.

Iar ca educație, susțin ideea de accent pus în egală măsură pe matematică și pe ora de sport, ca după cele 8 clase, elevul să poată alege dacă dorește să exceleze în matematică, în muzică sau în biologie. Cu mult mai puțină teorie și cu mult mai multă practică. E catastrofal să nu lași un geniu al desenului sau al IT-ului să se manifeste în domeniul de care este pasionat, doar pentru că nu e pasionat de Hegel sau de ecuații exponențiale. Cunoștințele practice sunt mult mai importante decât cele teoretice. 
Așadar, în loc de biografia lui Mozart, spre exemplu, la ora de Educație Muzicală elevul să învețe să recunoască fiecare instrument muzical ce intră în alcătuirea unei melodii sau a unei coloane sonore. La ora de Educație Plastică, mai puțină teorie despre viața pictorilor/sculptorilor, mai mult accent forme, pe aspecte vizuale și pe cum/ce pot transmite acestea etc. Este mai important să avem generații de tineri, fiecare specializați pe domeniul său decât generații întregi de copii care știu pe dinafară citate din Bacovia și Țuțea și au cunoștințe despre cultura latină, dar fără nicio pregătire practică și complet deconectați de la realitățile cotidiene.

Abia în clipa în care o să văd aceste programe la un politician, voi crede că măcar are idee de ce ar însemna ''reformă'' și ''evoluție'' în societatea românească.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu