luni, 16 iunie 2014

Rolul bisericii

 Nu e un secret pentru nimeni că nu sunt credincios. Încă de la început vreau să facem o mică împărțeală. Există câteva categorii de oameni. Primii sunt creștinii convinși, care cred în Dumnezeu orice s-ar spune. A doua categorie, este cea a ateilor, care nu cred în Dumnezeu orice s-ar spune. Eu sunt un agnostic. Mi se pare la fel de eronat să fii convins de existența divină, precum și de deexistență. Mai exact, eu sunt un contestatar atât al credincioșilor, cât și al ateilor. Fie că vorbim din punct de vedere științific, fie că vorbim din punct de vedere religios, oricare teorie abordezi, din punctul meu de vedere, omul ca ființă este mult prea limitat în gândire și mult prea mic pentru a putea forma opinii despre originile universului. Dacă totuși, interesează pe cineva în ce cred, cred într-un centru de energie universală, sursa întregii materii și nonmaterii existente. Este o ipoteză ce teoretic se știe și este unanim acceptată atât de religie cât și de știință, însă nu poate fi dovedită. Și atât tehnicienii, cât și credincioșii sunt ființe ignorante, deoarece exclud orice posibilitate pe care nu o pot înțelege (un alt exemplu este acela că știința exclue existența emoțiilor, care țin strict de un tip de energie, dar cum încă nu pot detecta energia, preferă să excludă orice posibilitate că acestea există...deh, omul e prost și fudul, dacă nu înțelege ceva, acel ceva nu există, cum să accepte că e prost?). Așadar, sunt eu pentru existența unor biserici?

joi, 12 iunie 2014

TIC TAC!

Încă de la început spun că îmi asum faptul că sunt un țăran. Da, chiar sunt. Ghiolban de ăla, râgâitor de bere.Bocancist. Treningurist. Purtător de fâș. Eu și eleganța, Babenco și virginitatea. Oana Roman și salata. raku și muzica lui (apropo de scandalul cu crustaceul cu frustrări de mare celebritate). Nu mă caracterizează eleganța.Totodată, sunt o povară când vine vorba să mi se facă un cadou. Asta pentru că, în mentalitatea oamenilor normali, ''e băiat, îi cumpăr ceas'' este unul dintre cele mai frecvente adevăruri. Eu sunt excepția care întărește regula. Cumpără-mi un ceas, indiferent de ocazie și o să consider că ai vrut să mă trolezi. Ăsta va fi și subiectul postării, ceasul. Fix acum câteva minute, mama a primit un premiu, un ceas masculin, câștigat la nu știu ce. Și mi-l oferă. De Crăciun, o prietenă de-a mamei mi-a făcut cadou...un ceas.

marți, 3 iunie 2014

Ea e Roxana

 
Am văzut pe un grup de Facebook o postare de pe un cont fake (cred) al celebrei, faimoasei, haladitei, babardi...ăăă....pseudoviolatei Roxana, una, nu știm noi care. În el, duduia întreba cine are chef să vorbească cu ea pe chat. Am fost interesat să vorbesc cu ea. Dar din păcate nu am reușit. Am înțeles că trebuia să mai adaug 4 prieteni în conversație. Mă rog, ce mi s-a părut straniu e că Roxana are Facebook. Eu sincer să fiu, credeam că are hi5. Oricum, nu o să înțeleg niciodată răutățile care se fac pe seama ei. Nu e o fată așa rea. A făcut sex de 2 ori în viață, e o fată de nota 10 pentru asta. Roxana își poate număra iubiții pe degetele de la o mână. Ceea de în ziua de azi, este o performanță. Probabil sunt 2 din 10 fete in situația asta. În rest, e o fată normală. Când era mică, asemeni oricărei fetițe își dorea să fie prințesă. I-ar fi plăcut să fie Albă-ca-Zăpada. Doar că ar fi ucis 2 pitici, nu am înțeles de ce.