sâmbătă, 26 mai 2012

Ploaie...toamnă...fericire


Nu știu cum, dar am omis să scriu despre vremea de afară. E drept, acum trebuia să am un document word în față și să scriu povestea, însă știu că încă mai am timp berechet să o scriu. Însă despre vremea de afară efectiv, am uitat să scriu. Însă aseară am citit articolele scrise de Viorel și Emme mi-am dat seama că eu am omis să scriu despre asta.
De săptămâna trecută am un noroc incredibil... cum ies afară (și nu mă refer până în fața blogului blocului) începe ploaia. ''Pff... ce aiurea''-poate că asta vă așteptați să zic. Ei bine, nu! Zic ''Yeeepyyyy'' (e drept, în forurile mele interioare, ar fi cam straniu ca la 19 ani să sar într-un picior și să strig ''Yeppyyy''-deși sunt tentat să o fac). Ploaia mi se pare cel mai frumos cadou pe care natura mi l-a dăruit vreodată. Iar toamna este perioada mea de relaxare interioară, de odihnă a sufletului meu, când se poate manifesta liber, exact ca un copil într-un parc de distracții.
Vara mă agită! Căldura soarelui mă umple de energie. Mă face să râd, trupul meu simte căldura și nu se dă în lături de la acțiuni imprudente... e o dulce nebunie, vara este cea care îți desfată trupul, materia simte nevoia de căldura soarelui. Vara este precum o petrecere foarte animată. Deja la finalul lui August petrecerea, agitația încep să se termine. Se lasă liniștea. Oamenii, acum câteva săptămâni plini de energie, pe care făceau tot posibilul să o consume sunt acum calmi, tăcuți, vara ce a trecut lăsând doar o ușoară perdea de praf în amintirea lor. Sfârșitul lui august e ca starea de mahmureală, de amețeală, de oboseală de după o petrecere.
Vara de obicei fac experimentez lucruri noi. În prima lună de vară, în prima zi în care sărbătorim zodia Racului, este ziua mea. De obicei nu mă bucura enorm faptul în sine, timpul trece, e normal, nici măcar cadourile pe care le primesc... însă mă bucură că fie printr-un mesaj, fie la telefon, reușesc să interacționez într-o singură zi cu oamenii importanți din viața mea. Vara este anotimpul în care citesc cel mai mult. În care sunt foarte activ pe blog. Vara... e vara!
Însă toamna... nimic din ceea ce fac în lunile de vară nu poate fi comparat cu toamna. Nimic nu mi se pare mai frumos decât o plimbare, atunci când Soarele a părăsit bolta cerească, prin aerul răcoros al toamnei, printre frunzele căzute, și mai ales... prin ploaie.
Ploaia o primesc cu brațele deschise în orice anotimp în care mă poate vizita. Am o perioadă destul de stresantă... puține lucruri mă mai țin intact. Una dintre aceste mici delicii pe care le mai am este să îmi pun gluga în cap, adidașii în picioare și să ascult ploaia... să simt ploaia... să tremur la fiorul ce rezultă din contrastul căldurii corpului meu cu răceala ploii. Îmi coboară inima în suflet. Mă face să zâmbesc... mă spală de orice îmi îngreunează cununa de gânduri. Ploaia este botezul meu! În scurta perioadă când sunt sub norii de ploaie mă simt fantastic... am încredere în mine, nu mai sunt atât de exigent cu mine, și cel mai important... nu mă mai judec pentru hipersensibilitatea mea.
Mai de mult era o leapșă pe bloguri, ce film ai vrea să fi, ce carte... Dacă ar fi să aleg să fiu o melodie aș ști ce să aleg. Uneori chiar cred că melodia asta a fost compusă special pentru mine!

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=xcymQoqADl0&w=560&h=315]

Să aveți un weekend plăcut!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu